„A cunoaște nu este de ajuns; trebuie să fructificăm cunoașterea!”GOETHE
Călătoria instantanee în timp și spațiu reprezintă din cele mai vechi timpuri visul interzis al oricărui muritor, dar până acum era rezervată numai zeilor. Însă, odată cu apariția acestei „mașini a timpului” numită dans, oricine poate avea acces la vremuri trecute, pline de romantism și senzualitate sau la locuri inaccesibile, pline de mister și exotism. Poți astfel călători prin torida savană africană, să fii martor la dansurile rituale ale triburilor, sărind, bătând, spulberând țărâna cu picioarele goale pe ritmul tobelor și al incantațiilor vraciului, invocând mila sau generozitatea idolilor totemici.
Dacă însă, căldura toridă a Africii devine insuportabilă, poți să călătorești pe coasta de vest de unde poți traversa oceanul la bordul uneia din caravelele care transportau sclavi în Caraibe. Aici, navigând în timp, poți savura nopțile pline de pasiune și exotism ale Havanei alături de cohortele de nord-americani care dansează frenetic, parcă bănuind că zilele bune sunt pe ducă și revoluția comunistă bate la ușă.
Fugind din calea „ciumei roșii”, te poți refugia la Rio de Janeiro în atmosfera incandescentă a carnavalurilor, dansând alături de mulatre superbe, îmbrăcate sumar sau de metiși, cu constituție sculpturală și cu pielea de culoarea cafelei. Iar dacă această experiență plină de erotism și-a pus amprenta asupra libidoului tău, poți face o escală în casele de toleranță din Buenos Aires-ul începutului de secol XX, unde, într-o atmosferă plină de senzualitate și promiscuitate, tocmai se naște tango-ul, un bastard cu sânge europeano-amerindian.